Pastrati-le bine; este tot ce ne-a mai ramas neintinat din apele,
din cerul si din pamantul nostru romanesc.
(
Mircea Eliade
)
ORIZONTAL : 1) Fericita vârstă a copilariei, petrecută cu fratele său de joacă, Ilie, frumuseţea naturii,viaţa satului cu datinile ei s-au întipărit în imaginaţia poetului, astfel reînvie poezia lirică din titlu: Copii eram noi amândoi, / … -meu şi cu mine. / Din coji de nucă car cu boi / Făceam şi înhămam la el / Culbeci bătrâni cu coarne – ... la scăldat mergeam / În ochiul de pădure, / La balta mare ajungeam / Şi l-al ei mijloc înotam. 2) Lume, lume şi… lume!, încgheie poetul frumoasele amintiri ale copilăriei – Imaginea fratelui său stăruie în mintea autorului, astfel: Dar ades într-al meu vis / Ochii mari… / Luminează - un surâs / Din doi vineţi aştri. 3) Eu? Mai… inima-mi / Din copilărie?, se întreabă poetul – Institutul Cultural Român – Din Glossă: Ce e... şi ce e bine. 4) Element de compunere însemnând „complet” – Din Scrisoarea II: Şi cum neagra vecinicie ne-o întinde şi ne 'nvaţă / Că epocele se 'nşiră ca mărgelele pe... 5) UNICEF! – Ovule de peşte – A provoca mirare. 6) Din petrecerile copilăriei: Vai! multe broaşte noi am prins / - Îmi pare chiar pe rege - / Şi-n turnul negru le-am…. , / Din insula cea verde (pl.) – Iată! (reg.). 7) Trimis în „solie”, Să merg la broaşte nempăcat, / Să-i chem în bătălie - / Să vedem… mai tare (2 cuv.) – Din poezia De-oiu adormi: De-oiu adormi curând / În noaptea uitării, / Să mă duceţi... / La marginea mării. 8) Titlul poeziei care începe cu versurile: Cu-ncetu-nserează şi stele izvorăsc / Pe-a cerului arcuri măreţe. / În umede lanuri de-albastru ceresc, / Merg norii cu hainele creţe – M-am dus l-amanta mea de lemn, / În sfânta mânăstire,/ Într-… cotlonde sobă – Din Împărat şi proletar: Şi el - el vârful mândru al celor ce apasă -/ Salută 'n a lui cale pe-apărătorul... (pl.). 9) Poezia Ce... legeni – Copilul e „desemnat” rege peste Motanul… cel vistier (fem.) – Şi drumul broaştelor le-am dat. / săltau cu bucurie,/ Îbalt-adânc s-au cufundat / Ca să nu mai revie./ Noi am pornit spre… 10) Domeniu de internet pentru Liban – În final poetul exclamă: Ah! v-… dus visuri, v-… dus!/ Mort e al meu frate – Siglă pentru Teacher Training Department. 11) Amintirea e tulburătoare: Ah! îmi îmblă ades prin gând / O cântare veche./ Parcă-mi… -aiurind / Dulce în ureche – Din Geniu pustiu; Sărmana copilă! Abia-i murise sora-sa, şi ea trebuia să joace un rol vesel. Puţin alb trebuia feţei sale celei de-o albeţe palidă, o lină... cu roşu îi dete un fel de reflect trandafiriu asemenea ăcuî al luminii serii. 12) Şi… milostiv / Mi-a dat şi de soţie,/ Pe fiica lui cu râs lasciv / Şi ţapănă, nurlie,/ Pe Tlantaqu-caputli – Uşă!
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL:
1) Şi pe
şură ne primblam / Peste stuf şi paie / Şi pe munţi ne-nchipuiam./ Cu… bătaie
– Din aventurile celor doi copii pe o
insulă: Din lut
acolo am zidit, / Din stuful des şi mare, / … mândră la privit, / Cu turnuri
mari de tinichea, / Cu zid împreşurată
(pl.).
2)
Motanul alb
pe post “diplomatic”:
Şi împăratul milostiv / Mi-a dat şi de soţie, / Pe
fiica lui cu… lasciv / Şi ţapănă, nurlie
–
Pe…
lui cu râs lasciv (neart., pl.)
–
Ion
Minulescu. 3)
Şi tot din
Glossă:
Tu în colţ petreci în tine / Şi
'nţelegi din a lor... / Ce e rău şi ce e bine –
Siglă pentru Noord Nederlands Orchestra
– Din
Ursitorile:
Albã-i noaptea cea cu lunã, /
De-n departe codrul sunã, / ... -n pâlcuri se adunã
(sing,). 4)
Morale
– Din Atât de fragedă:
...
atingi covorul moale, / Mătasa sună sub picior.
5)
Dânsa
–
Adesea la scăldat mergeam / În…
de pădure, / La balta mare ajungeam –
Ere!
6)
Unităţi de măsură pentru lichid –
Siglă pentru
National Basketball
Association.
7) Primele noţiuni (fig.)
– Poezia Mortua... ! – Şi
poezia ... de fragedă.
8)
Vorbeam blând cu dânsa, / … ea nu-mi răspundea
–
Despre motan: El
miaună sinistru. / Cordial… strâns eu laba
(2 cuv.)
–
Indicele
dezvoltării umane
(siglă).
9)
Eugen Simion –
Poezia De ce să mori... ?
– Din Doine haiduceşti-de voinicie:
Spune-mi, spune, pui de... , / Pe ce cale sã apuc
–
Stau în vile!
10)
Spre
final poetul conchide:
Ah! v-aţi dus visuri, v-aţi dus! / Mort e al meu frate. / Nimeni
ochii-i n-a închis / În…
11)
Şi ah! şi dragă-mi
mai… ! / Vorbeam blând cu dânsa
–
Motanul alb cel vistier, /
Mânzac cel choir…
12)
Din ultima strofă:
Parcă-mi ţiuie-… / Dulce în ureche: / Lume, lume şi iar
lume!
–
Ah! îmi îmblă… prin gând / O
cântare veche.
Dicţionar: ICR, NIN,
TTD,
NNO,
NBA,
ABC, IDU.
Prof.
Nicolae Vicolov
solutia
Consultarea textului
Solutia careului: Codrule, Maria Ta
solutia
Consultarea textului
| Copii eram noi amândoi, Frate-meu şi cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam şi înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Şi el citea pe Robinson, Mi-l povestea şi mie; Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des şi mare, Cetate mândră la privit, Cu turnuri mari de tinichea, Cu zid împreşurată. Şi frate-meu ca împărat Mi-a dat mie solie, Să merg la broaşte nempăcat, Să-i chem în bătălie - Să vedem cine-i mai taŞi împăratul broaştelor, C-un oacacŕ de fală, Primi - poruncě ostirilor Ca balta s-o răscoale. Şi am pornit război. Vai! multe broaşte noi am prins - Îmi pare chiar pe rege - Şi-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace. |
Şi drumul broaştelor le-am dat. Săltau cu bucurie, Îbalt-adânc s-au cufundat Ca să nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte - Şi frate-meu m-a desemnat De rege-n miazănoapte Peste popoare-ndiane. Motanul alb cel vistier, Mânzac cel chior ministru - Când de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru. Cordial i-am strâns eu laba. Şi împăratul milostiv Mi-a dat şi de soţie, Pe fiica lui cu râs lasciv Şi ţapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am mulţămit cu umil semn, - Drept mantie-o prostire - M-am dus l-amanta mea de lemn, În sfânta mânăstire, Într-un cotlonde sobă. Şi ah! şi dragă-mi mai era! Vorbeam blând cu dânsa, Dară ea nu-mi răspundea Şi de ciudă eu atunci Am aruncat-o-n foc. |
Şi pe şură ne primblam Peste stuf şi paie Şi pe munţi ne-nchipuiam. Cu fiece bătaie Mărsileam alături. Şi pe cap mi se îmfla Casca de hârtie. O batistă într-un băţ. Steag de bătălie. Cântam: Trararah! Ah! v-aţi dus visuri, v-aţi dus! Mort e al meu frate. Nimeni ochii-i n-a închis În străinătate - Poate-s deschişi şi-n groapă! Dar ades într-al meu vis Ochii mari albaştri Luminează - un surâs Din doi vineţi aştri Sufletu-mi trezeşte. Eu? Mai este inima-mi Din copilărie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ah! îmi îmblă ades prin gând O cântare veche. Parcă-mi ţiuie-aiurind Dulce în ureche: Lume, lume |
Poezia “Copii eram noi amandoi”
reprezinta un simbol al temei abordate, reliefandu-se in aceasta creatie
copilaria, jocul si joaca: “Din loji de nuca car cu boi/ Faceam”(fragment ce ne indica prezenta jocului), “Adesea la
scaldat mergeam/In ochiul de padure”(fragment ce descrie o secventa specifica
copilariei). Intre cei doi frati, mai probabil de cruce decat
de sange, se infiripa o legatura puternica avandu-si originea in jocurile
copilaresti. Imaginatia lor nestavilita transforma in turnul Vavilon un castel din carti de joc si niste sarmane broaste in
inamici de temut. Omul matur vede cat de nesemnificative erau jocurile lor, dar
realizeaza ce pretioasa era tovarasia prietenului sau.
Sfarsitul poeziei reprezinta un suspin dureros al
poetului cu privire la despartirea lor fizica, intrucat intre ei exista o
legatura pe care nici moartea nu o poate distruge: „Ah! V-ati dus, visuri,
v-ati dus!/ Mort e al meu frate./ Nimeni ochii-i n-a inchis/ In strainatate - /
Poate-s deschisi si-n groapa!║ Dar ades intr-al meu vis/ Ochii mari albastri/
Lumineaza - un suras./ Din doi vineti astri/ Sufletu-mi trezeste.”
Solutia careului: Codrule, Maria Ta
1
D
|
2
O
|
3
I
|
4
N
|
5
A
|
6
|
7
N
|
8
I
|
9
M
|
10
I
|
11
C
|
12
A
|
2
A
|
U
|
D
|
L
|
S
|
I
|
O
|
D
|
O
|
R
|
||
3
R
|
E
|
P
|
I
|
T
|
E
|
T
|
E
|
P
|
A
|
||
4
|
D
|
I
|
A
|
N
|
A
|
R
|
I
|
M
|
A
|
T
|
|
5
H
|
O
|
M
|
A
|
R
|
I
|
A
|
U
|
C
|
A
|
||
6
A
|
R
|
T
|
A
|
I
|
N
|
G
|
E
|
R
|
I
|
||
7
I
|
M
|
E
|
N
|
S
|
S
|
A
|
R
|
I
|
A
|
||
8
D
|
I
|
T
|
L
|
N
|
A
|
T
|
A
|
L
|
|||
9
U
|
C
|
U
|
F
|
A
|
T
|
A
|
O
|
T
|
I
|
||
10
C
|
U
|
L
|
E
|
A
|
S
|
A
|
G
|
R
|
E
|
A
|
|
11
I
|
L
|
T
|
R
|
A
|
I
|
T
|
E
|
N
|
T
|
||
12
E
|
T
|
I
|
C
|
A
|
C
|
U
|
R
|
A
|
T
|
A
|
